Top 5 Wednesday

Daca va mai amintiti, saptamana trecuta a fost V Day si am avut ca tema cuplurile. Saptamana aceasta au fost Dragobetele (si in curand vine primavara, ghioceii deja sunt mari si frumosi <3) iar tema este: pam pam, carti romantice. Am ales destul de greu, pentru ca au fost multe carti care mi-au placut enorm, atat clasice cat si contemporane, asa ca in loc sa fie 5 vor fi mai multe :D

Locul 5- Mandrie si prejudecata de Jane Austin. Am citit-o acum 2-3 ani si a fost prima carte veche, antica si de demult care chiar mi-a placut. Cel mai mult ador la un personaj taria de caracter si frumusetea sufletului, asa ca Elizabeth mi-a ajuns destul de usor la suflet, iar Darcy e genul de barbat misterios care nu se uita dupa orice femei pentru ca se crede mai presus de ele, insa Elizabeth ajunge sa il cucereasca tocmai prin incapatanarea si inteleginta ei. Relatia lor a fost aparent una de ura si dezgust reciproc si am cazut si eu in capcana acestei iluzii, lucru din cauza caruia mi-am facut muult griji.:-j Apropo, s-a facut si un film grozav dupa carte, respecta foarte mult intamplarile, eu cred ca m-am uitat la el de vreo 3 ori :x

Locul 4-Well Sub aceeasi stea de John Green. Nu a fost o carte grozava, nu m-a impresionat pana la lacrimi, dar relatia dintre Grace si Augustus a fost perfecta, o relatie inocenta, care s-a dezvoltat treptat si foarte natural si am iubit "okey'urile", de fiecare data cand le vedeam incepeam sa zambesc. Dupa cum spuneam, atat de inocent! <3 Recenzia aici.

Locul 3- Mare Tranquillitatis de Katja Millay si Destinele la limita de Katie McGarry. Le pun impreuna pentru ca subiectul lor mi s-a parut destul de asemanator, insa daca vine vorba de cupluri, atunci MT castiga cu siguranta. In ambele carti, atat fata cat si baiatul aveau un bagaj emotional destul de incarcat, traume ale trecutului ce le afectau prezentul, astfel reusind sa se inteleaga reciproc. Am spus mai multe despre relatia dintre ei in recenziile de aici si aici.

Locul 2- Va rog sa nu ma omorati, dar... Amurg de Stephenie Meyer. Mie chiar mi-au placut cartile si am adorat primul film. Stiu ca multi critica aceste carti si spun ca sunt cliseice si toate alea, insa mie mi s-au parut perfecte, sincera sa fiu cred ca aceste carti mi-au deschis pofta de a citi. Cu timpul a fost destul de greu sa-mi pastrez parerea ferma, pentru ca in jurul meu auzeam numai critici si cuvinte rele, iar Robert Pattinson era asociat cu un pampalau, dar ma bucur ca am ramas cu aceeasi opinie. Cred ca toata lume stie ce se intampla, asa ca nu mai are rost sa detaliez.

Locul 1 - La rascruce de vanturi de Emily Bronte. Nici nu cred ca am cuvinte ca sa pot descrie aceasta carte, dar a fost pur si simplu geniala, totul a fost original si neasteptat si m-a tinut mereu captivata. Am vorbit cateva zile numai despre aceasta carte, gaseam orice prilej ca sa aduc acest subiect in discutie (of of), a fost dragoste la prima vedere <3

Locuri speciale: Indragostita de un inger, Panza de painajen de Cella Serghi si Dama cu camelii. Nu am putut sa le las pur si simplu uitate in timp, aceste carti mi-au placut enorm, sunt printre putinele carti originale si iubesc asta la ele.

• Si pentru ca tot este saptamana romantismului si se apropie primavara va voi face cunoscut un concurs ce are ca premiu un raft de carti romantice. Iep, iep, un raft intreg si va puteti alege singuri carile. Va puteti inscrie pana pe 28 februarie, iar daca sunteti interesati intrati aici. Pupici! :* ^_^

Dragobete

“Aşa cum stăteam culcată lânga trupul lui gol, văzând iubirea necondiţionată din ochii lui, dezamăgirea şi furia şi hotărârea pe care o luasem s-au topit. Îl iubeam şi, indiferent care fuseseră motivele mele de a trăi fără el, ştiam că asta nu era ceea ce-mi doream cu adevărat. Chiar şi dacă nu mă răzgândisem, era imposibil ca noi să stăm departe unul de celălalt.” ( Fericirea incepe azi)

„Mă las să lunec de pe scaun şi mă ghemuiesc cât pot de mult, ca să-mi pot întoarce capul şi să văd despre ce vorbeşte. Şi văd. E ceva inconfundabil. Acolo, pe partea de dedesubt a scaunului, e cioplit un soare.

Acum ştiu ce-mi dăruieşte el, şi nu e vorba despre un scaun. E o invitaţie, un bun-venit, înştiinţarea că sunt primită aici. Nu mi-a dăruit un loc pe care să stau. Mi-a dăruit un loc de care să aparţin.”(Mare Tranquillitatis)

“- Nu mă poți atinge, îi șoptesc.

Mint, e ceea ce nu-i spun. El mă poate atinge, e ceea ce n-o să-i spun niciodată. Te rog, atinge-mă, e ceea ce vreau să-i spun.

Dar când oamenii mă ating, se întâmplă anumite lucruri. Lucruri ciudate. Lucruri rele.

Lucruri fatale.

Nu-mi pot aminti căldura vreunei îmbrățișări. Brațele mă dor de la inevitabila gheață a izolării. Propria mea mamă n-a putut să mă țină în brațe. Tatăl meu n-a putut să-mi încălzească mâinile înghețate. Trăiesc într-o lume de neant.

Salutare.

Lume.

Mă vei uita.” (Spulbera-ma)

 ” Dragostea adevarata te face intotdeauna mai bun, indiferent de femeia care ti-o inspira.” (Dama cu camelii)

„ Te-am socotit fluşturatic, rău şi josnic, pentru că m-ai părăsit absolut fără niciun motiv: un om fără o trăire interioară, asemenea milioanelor de vieţuitoare ale pământului menite să înlesnească circulaţia materiei în natură, pentru ca, după despărţire, să-mi apari altul, în întregime altul, cu alt suflet, altă înfăţişare, chiar alt trup, de parcă te născuseşi a doua oară. Până şi micile tale defecte deveneau acum calităţi deosebite şi te iubeam şi pentru ele. „ (Invitatie la vals)

"Unicul gând al vieţii mele este el. Dacă totul ar pieri şi n-ar rămâne decât el, eu aş continua să exist; iar dacă totul ar rămâne şi el ar fi nimicit, universul s-ar transforma într-o uriaşă lume străină mie şi mi s-ar părea că nu mai fac parte dintr-însa. Iubirea mea pentru el e asemeni stâncilor eterne de sub pământ: nu prilej de încântare, ci necesitate. Eu sunt El. El e mereu, mereu în mintea mea, nu ca o plăcere, aşa cum nici eu nu sunt o plăcere pentru mine însămi, ci ca propria mea fiinţă" (La rascruce de vanturi)

"[...] cum să încheie? "Toate cele bune" era prea formal, "tous mon amour", prea afectat, "cu toată dragostea", prea sentimental, și acum Gary Nutkin apăruse iar în ușă.

- Ok, toată lumea la locuri!

Cu o expresie îndurerată, le ținu ușa deschisă, de parcă îi conducea spre plutonul de execuție, și rapid, înainte să apuce să se răzgândească, Emma scrise:

Doamne, mi-e dor de tine, Dex! (O zi)

Si cateva replici din filme: 

"Castigarea acestui bilet, Rose, a fost cel mai bun lucru care mi s-a intamplat vreodata...m-a adus la tine...trebuie sa imi faci aceasta onoare, Rose. Promite-mi ca o sa supravietuiesti. Ca nu o sa renunti, indiferent de ce se intampla, chiar daca iti pierzi speranta. Promite-mi acum, Rose, si onoreaza-ti promisiunea." (Titanic)

"Iubirea este indelung rabdatoare, iubirea este binevoitoare, nu este invidioasa, iubirea nu se lauda, nu se mandreste. Ea nu se poarta necuviincios, nu cauta ale sale, nu se manie." (A Walk To Remember)

"ea mai buna dragoste este aceea care trezeste sufletul si ne face sa ne dorim mai mult, care sadeste focul in inimile noastre si coboara pacea in gandurile noastre. Asta este ceea ce mi-ai daruit tu mie. Asta am sperat ca o sa-ti pot da in veci."(The Notebook)

• Dupa cum am promis: Pe blogul Biancai este in desfasurare un concurs de Dragobete, din pacate ultima zi de inscrierea este aceasta 24.02.2014 asa ca daca vreti sa castigati "A 16-a Luna" sau un pachet cu obiecte promotionale, intrati aici. 

Pupici :* :*

Movie Time

Guess what. Right now I'm looking at Reign! And this serial is just amazing. I think I'm going to die if Mary will choose Francis in the end. I love so so much Bath (Sebastian), he is absolutly perfect! <3

Tell me that you love Sebastian too or I'm going to kill you in your sleep :)) Kidding! (Or maybe not) :)) ^_^

P.S. Soundtrack'ul este perfect, cred ca imi voi descarca fiecare melodie. Pur si simplu le ador. Acest serial este UIMITOR. 

Eu una sunt innebunita dupa filmele/serialele din secolele trecute, ma fascineaza modul lor de viata si regulile si libertatea celor de la castel, sa nu mai spun ca ador rochiile fetelor si eleganta balurilor si a cinelor. Mi-ar placea sa traiesc intr-o astfel de lume, insa cu cateva reguli schimbate. De aceea imi doresc foarte mult sa citesc cartea "Alegerea" de Kiera Cass. Abia astept sa vad aceasta lume a regilor si reginelor, a tradarilor si executiilor transpusa intr-o varianta moderna, plina de eleganta. Presimt ca va deveni una din cartile mele preferate, asa cum a ajuns Reign unul din serialele mele preferate.
Reign are ceva deosebit fata de celelalte seriale/filme de acest gen, nu as putea spune ce, dar cel mai mult ma fascineaza limita dintre lumea actuala si lumea de mult apusa. Desi regii inca sunt la conducere, oamenii sunt executati si casatoriile aranjate, moda e relativ apropiata de zilele noastre, iar aceasta senzatie de limta dintre ce a fost si ce este este accentuata si de soundtrack, pe care am spus ca il ador?
Voi pune aici cateva melodii pe care eu le ador, nu stiu daca din cauza lor propriu-zis sau din cauza momentelor din film, dar le ador! ^_^ 

Asa cum am promis, la sfarsitul fiecarei postari voi pune linkul catre un concurs care se afla inca in desfasurare si pentru ca astaszi sunt complet fascinata de Reign si am asociat acest serial cu cartea Alegerea, atunci va voi arata un concurs ce are aceasta carte ca premiu. Va puteti inscrie pana la data de 2 martie. Daca sunteti interesanti intrati aici. ^_^

În curând la Editura Corint

Întâi l-au omorât pe tata de Loung Ung

Născută în familia cu şapte copii a unui înalt funcţionar guvernamental, Loung Ung a dus o viaţă privilegiată în capitala Cambodgiei, Phnom Penh, până la vârsta de cinci ani. Apoi, în aprilie 1975, armata khmerilor roşii ai lui Pol Pot a năvălit în oraş, forţând familia lui Ung să fugă şi, în cele din urmă, să se împrăştie. Loung a ajuns într-o tabără de muncă pentru orfani, unde a fost pregătită să devină copil-soldat. Părinţii i-au fost omorâţi, fraţii i-au fost trimişi în alte tabere de muncă, iar cei care au supravieţuit ororilor regimului aveau să se reunească abia după distrugerea khmerilor roşii.

„O carte majoră… o carte dureroasă, o carte pe care o veţi citi cu lacrimi în ochi.” - Denver Post

„Cartea aceasta mi-a tăiat răsuflarea: Loung Ung îşi poartă cititorii într-o lume kafkiană ─ copilăria ei furată de khmerii roşii ai lui Pol Pot ─ şi îi sileşte să participe la asasinatele în masă, la foametea şi bolile care i-au răpit o parte din familie. În cele din urmă, oroarea genocidului cambodgian îşi găseşte măsura doar în spiritul încăpăţânat al autoarei.” - Iris Chang

„Memoriile lui Ung ar trebui să ne aducă aminte că uneori e mai bine ca istoria să nu fie lăsată doar în seama istoricilor, ci în seama acelora care au rămas în picioare atunci când teroarea a luat sfârşit.” - Booklist

„O carte fascinantă… O scriere importantă, emoţionantă, pe care cei care au suferit nu-şi pot îngădui să o uite, iar cei care au fost cruţaţi nu-şi pot îngădui să o ignore.” - San Francisco Chronicle

„O poveste adevărată şi tulburătoare despre lumea de coşmar care a fost odată Cambodgia.” - Kirkus Reviews

„În această poveste dureroasă, Loung Ung descrie profundul rău care a cuprins Cambodgia în perioada copilăriei sale, curajul cu care familia sa a reuşit să supravieţuiască şi determinarea care a transformat-o pe ea însăşi într-o voce elocventă pentru pace şi dreptate în Cambodgia. Este un tur de forţă care ne întăreşte hotărârea de a preveni şi pedepsi crimele împotriva umanităţii.”  - Patrick Leahy, senator SUA

In my mailbox #2

Hey, hey! 
Biblioteca mea s-a mai inmultit putintel in ultimele zile si m-am gandit sa fac un "In my mailbox". Majoritatea cartilor sunt primite, pentru ca luna asta a trebuit sa fac cadouri, iar bugetul meu este destul de limitat, insa in curand o sa-mi pot cumpara si eu cateva carti pe care abia astept sa le citesc :x

Pam Pam. Pe blogul Shattering Words (un blog foarte dragut, cu multe recenzii si anunturi si este unul dintre blogurile mele preferate :x) am castigat cartea "Atractia", iar acum sunt puse la bataie pe acest blog 4 carti: Sub aceeasi stea, Harry Potter vol 1, Vampiratii si Academia cosmarurilor. Daca vreti sa va inscrieti la concurs intrati aici si vedeti ce aveti de facut. 

 Pe blogul Carti Alese  am castigat "Creatura" si "febra neagra" inca nu am apucat sa le citesc (inca ma chinui cu "Idiotul", e o carte foarte interesanta si imi place cum scrie Dostoievski, dar de fiecare data cand ma gandesc sa mai citesc putin din ea ma trec fiorii :)) )

 Ca tot vorbim de fiori, am reusit sa-mi cumpar cartile "Fior" si "Sovaire" de pe Elefant. Prima carte am citit-o si am ramas putin dezamagita, ma asteptam la mai mult, in schimb a fost destul de cliseica. 

 Si pentru ca am facut o comanda am primit cartea "al patrulea.."


 Pe blogul Mythical Books am castigat "Statia polara" si cele trei volume ale seriei Mituri. Ar trebui sa trageti si voi cu ochiul pe acest site, nu numai ca are multe giveaway si concursuri, dar de multe ori am aflat lucruri noi despre carti care m-au ajutat.

 Mituri arata chiar foarte dragut, sunt micute, subtirele si usor de citit si ma bucur sa le am in biblioteca, am inteles ca acest proiect va continua si o sa mai apara carti in acest gen. :)

 Acum poza de grup! <3
Voi ce v-ati mai cumparat/primit/castigat? ^_^

P.S. Ma gandeam ca la fiecare sfarsit de postare sa pun cate un link catre un concurs ce are loc in acea perioada. Ati vrea? 

Top 5 Wednesday- Nerv books

Hey, lume! Am revenit cu Top 5 Wednesday, desi a trebuit sa imi storc mult creierii pana sa ajung la o concluzie :)) De ce? Pentru ca in general citesc carti pe gustul meu, dupa ce ma informez despre ele, asa ca se intampla rar sa gasesc carti care sa nu-mi placa si sa ma enerveze, iar tema de saptamana asta e tocmai Nerv books :))  

Locul #5 e ocupat de Atractia de Sylvia Day, imi pare destul de rau sa o pun in aceasta categorie, dar m-a enervat rau personajul principal, Eva, parca era o marioneta. Serios! Ii disparea orice farama de ratiune cand se apropia de Gideon (care e dragut, posesiv, inalt, bogat, inteligent, sexy). Multi spun ca trilogia Crossfiere este copia fidela a trilogiei Fifty Shades of Grey, insa eu nu am citit-o, asa ca nu ma pot exprima :D

Locul #4 Sanctus de Simon Toyne. Pur si simplu nu pot sa trec de primele pagini. Cred ca am incercat de 10 ori sa ma apuc de ea si nu reusesc, desi chiar ma straduiesc :( Imi este mila de ea ca sta acolo si ma asteapta de muuult, muult timp, dar.. :o3

Locul #3 Fior de  Maggie Stiefvater. In aceasta carte nu s-a intamplat mai nimic si a fost un cliseu total! Eram atat de incantata ca mi-am cumparat cartea ca mai aveam putin si topaiam de bucurie. Mare greseala!

Locul #2 Sub aceeasi stea de John Green. Nu ma omorati! Mi-a placut cartea. Serios, a fost o carte emotionanta si interesanta, care m-a captivat. Nu ma intelegeti gresit! Problema e ca am avut asteptari prea mari de la ea si pe toata durata cartii asteptam acel moment care sa ma impresioneze de sa nu mai stiu ce e cu mine. Ghici ce! Nu a venit! Nu e vina cartii, ci mai mult a celor ce au ridicat-o in slavi prea mult :\

Locul #1 Uneori, sub clar de luna de Heather Davis. WTF?! A fost o carte subtirica si usor de citit, dar Doamne, nu s-a intamplat nimic! Absolut nimic! Cand am terminat-o imi venea sa dau cu ea de toti peretii pentru ca eram si intr-o dispozitie naspa, dar si pentru ca mi-am irosit timpul aiurea! Nu plange sub clar de luna a fost OK, cliseica, dar ok, insa dupa ce am citit al doilea volum s-a dus dracu' toata treaba, mai ales ca a trebuit sa aleg dintre doua carti, iar eu Batman am ales-o pe aceasta in locul unei carti super, mega, ultra faina. Eu copil tampit :(

În curând la Editura Litera. Dragă viaţă de Alice Munro. Fragment

FRAGMENT  

„Aerul era ca gheaţa“ 

Stăteam pe banca de lângă gară şi aşteptam. Clădirea gării se deschisese la sosirea trenului, dar acum era încuiată. O altă femeie şedea la celălalt capăt al băncii, ţinând între genunchi un săculeţ din plasă cu ochiuri largi, plin cu pachete învelite în hârtie pătată de grăsime. Carne proaspătă. Se simţea mirosul. 
Peste un rând de şine vedeam trenul electric, gol, aşteptând. Nu mai apăru nici un alt pasager, şi, după o vreme, şeful de gară scoase capul pe fereastră şi strigă: 
- San! 
La început am crezut că striga pe cineva Sam. Şi, într-adevăr, un alt bărbat îmbrăcat într-un fel de uniformă oficială apăru de după colţul clădirii. Traversă şinele şi urcă în tren. Femeia cu pachetele se ridică şi o porni în urma lui, aşa că m-am luat şi eu după ea. De peste drum izbucniră deodată strigăte, şi uşile unei clădiri cu acoperişul plat şi pereţii din lemn întunecat se deschiseră, lăsând să iasă câţiva bărbaţi care îşi îndesau căciuli pe cap. La brâu li se legănau cutii cu mâncarea de prânz. După gălăgia pe care o făceau ai fi zis că trenul avea să le plece de sub nas dintr-o clipă într-alta. Dar, după ce urcară, nu se întâmplă nimic. Vagonul rămase pe loc, iar ei se numărară unul pe altul, îşi dădură seama cine lipseşte şi îi spuseră maşinistului că încă nu putea să plece. Apoi cineva îşi aminti că omul care lipsea avea zi liberă. Vagonul porni, deşi n-ai fi putut să-ţi dai seama dacă mecanicul ascultase vreo parte din discuţia lor sau dacă-i păsa. Coborâră toţi la un joagăr în pădure – le-ar fi luat cel mult zece minute pe jos să ajungă acolo –, şi, la scurtă vreme după aceea, apăru lacul, acoperit de zăpadă. În faţa lui era o clădire albă din lemn. Femeia îşi aranjă pachetele cu carne şi se ridică. Am urmat-o. Mecanicul strigă din nou „San”, şi uşile se deschiseră. Două femei aşteptau să urce. O salutară pe femeia cu pachetele, şi ea le spuse că era o zi mizerabilă.
 Toate evitară să se uite la mine atunci când am coborât în urma ei. Se părea că, la capătul acesta de linie, trenul nu avea de aşteptat pe nimeni. Uşile se trântiră în urma mea, şi vagonul porni înapoi.   

Apoi se făcu linişte. Aerul era ca gheaţa. În jur, mesteceni parcă sfărâmicioşi, cu scoarţa albă dungată cu negru, şi un soi de conifere mici, miţoase, încolăcite ca nişte urşi adormiţi. Gheaţa de pe lac nu era netedă, de-a lungul malului se formaseră moviliţe, ca şi cum valurile ar fi îngheţat chiar în clipa când se rostogoleau la ţărm. Iar dincolo de apă, o clădire cu şiruri ferme de ferestre şi cu verande acoperite cu geamuri la ambele capete. Totul auster, în stil nordic, alb-negru sub cupola înaltă a norilor. Şi totuşi, scoarţa mestecenilor nu era chiar albă când te uitai mai de aproape, ci gălbui-cenuşie, albastru-cenuşie, fumurie. 
Totul neclintit, ca într-o vrajă întinsă peste toată lumea. 
- Unde mergi? mă strigă femeia cu pachetele de carne. Programul de vizitare se termină la trei. 
- Nu sunt vizitator, am spus. Sunt profesoara. 
- Oricum n-o să-ţi dea voie să intri pe uşa din faţă, spuse femeia cu un fel de satisfacţie în glas. Vino mai bine cu mine! N-ai valiză? 
- Şeful de gară a zis că o aduce el mai târziu. 
- Stăteai acolo de-am crezut că te-ai pierdut. 
Am spus că mă oprisem pentru că era minunat de frumos. 
- Unora aşa li s-o fi părând. Dacă nu-s prea bolnavi ori n-au prea multă treabă. 
N-am mai schimbat nici o vorbă până când am intrat în bucătăria de la un capăt al clădirii. Simţeam deja nevoia de căldură. N-am apucat să arunc nici o privire în jur, pentru că femeia mi-a atras atenţia asupra ghetelor. 
- Scoate-le mai bine, să nu laşi dâră pe podea!   

M-am opintit să le trag din picioare – nu era nici un scaun prin preajmă – şi le-am aşezat pe covoraşul pe care şi ea le pusese pe ale ei. 
- Ia-le cu dumneata, nu ştiu unde o să-ţi dea cameră. Mai bine ţine-ţi şi haina, nu e căldură în vestiar. Nu era nici căldură, nici lumină, afară de ceea ce intra pe o ferestruică pusă prea sus ca s-o pot ajunge. Mă simţeam ca atunci când eram pedepsită la şcoală. Trimisă la vestiar. Acelaşi miros de haine de iarnă care nu se usucă niciodată complet, de cizme pătrunse de apă până la şosete, de picioare nespălate. 
M-am căţărat pe o băncuţă, dar tot n-am putut vedea afară. Pe raftul unde zăceau aruncate căciuli şi fulare am găsit o geantă cu nişte smochine şi curmale în ea. Cineva le furase probabil şi le înghesuise acolo să le ducă acasă. Am simţit brusc că mi-e foame. Nu mâncasem nimic de dimineaţă, în afară de un sendviş uscat cu brânză pe tren. Am reflectat la posibilitatea de a fura de la un hoţ. Dar smochinele mi s-ar fi lipit de dinţi şi m-ar fi trădat. 
M-am dat jos chiar la ţanc. Cineva intra în vestiar. Nu era una dintre fetele de la bucătărie, ci o elevă într-o haină groasă, umflată, cu un fular pe cap. Intră în fugă: cărţile aruncate pe bancă se împrăştiară pe podea, de sub fularul smuls îi ţâşni o claie de păr, iar ghetele, scoase cu picioarele, una după alta, parcă în exact acelaşi moment cu haina, lunecară hârşâind pe podeaua încăperii. Nimeni n-o văzuse, se părea, s-o pună să şi le scoată la uşa bucătăriei. 
- Bună, n-am vrut să te lovesc, spuse ea. Aci e atât de întuneric când vii de afară că nu-ţi mai dai seama ce faci. N-ai îngheţat? Aştepţi pe careva să iasă de la lucru?
 - Îl aştept pe domnul doctor Fox. 
- A, n-o să trebuiască să aştepţi prea mult, tocmai ce-am venit din oraş cu el. Nu eşti bolnavă, nu? Dacă eşti bolnavă n-ai voie să vii aici, tre’e să mergi la cabinetul lui în oraş. 
- Sunt noua profesoară. 
- A, da? Eşti din Toronto? 
- Da. 
Fata făcu o mică pauză, poate în semn de respect. 
Ba nu. Îmi cerceta haina. 
- E foarte drăguţă. Ce blană e aia de la guler?
 - Astrahan. De fapt, e imitaţie. 
- Mie mi s-a părut adevărată. Nu ş’ de ce te-au pus să stai aici, o să-ţi îngheţe şi curu’. Scuză-mi expresia. Dacă vrei să-l vezi pe dom’ doctor, îţi arăt eu. Ştiu unde sunt toate, locuiesc aici practic de când m-am născut. Mama e bucătăreasa-şefă. Pe mine mă cheamă Mary. Pe tine? 
- Vivi. Vivien. 
- Dacă eşti profesoară, n-ar trebui să fii doamna cumva? Cum îţi spune? 
- Doamna Hyde. 
- Hait că vine! spuse ea. Scuză-mă, mi-a venit aşa în cap. Mi-ar plăcea să fii profesoara mea, da’ eu tre’e să merg la şcoală în oraş. Regulile astea tâmpite! Fi’ncă n-am TBC. Vorbea în timp ce mă conducea – după ce ieşiserăm pe uşa de la celălalt capăt al vestiarului – pe un coridor obişnuit de spital. Linoleum frecat cu ceară. Pereţi vopsiţi într-un verde spălăcit. Miros de antiseptic. 
- Acuma, dacă ai venit tu, poate-l conving pe Reddy să mă lase să mă mut. 
- Cine-i Reddy? 
- Reddy Fox. E dintr-o carte . Pur şi simplu, eu şi cu Anabel ne-am apucat să-i spunem aşa. 
- Cine e Anabel?
 - Acum nu mai e. A murit.
 - Ah, îmi pare rău!
 - Nu e vina ta. Pe-aici aşa se-ntâmplă. Anul ăsta eu am intrat la liceu. Anabel n-a apucat niciodată să meargă la şcoală, de fapt. Când eram în generală, Reddy l-a convins pe profu’ de la şcoala din oraş să mă lase să lipsesc de multe ori, ca să pot să stau cu ea. 
Se opri lângă o uşă deschisă pe jumătate şi fluieră. 
- Hei! Am adus-o pe profă! 
- Bine, Mary, îi răspunse o voce de bărbat. Ai făcut destule pe ziua de azi. 
- În regulă, am înţeles. 
Mary se îndepărtă cu paşi agale, şi m-am trezit în faţa unui bărbat subţire, de înălţime medie, al cărui păr blond-roşcat, tuns foarte scurt, lucea în lumina artificială venită de pe coridor.
 - Ai cunoscut-o pe Mary, zise el. Îi turuie gura cam multe despre ea însăşi. N-o să fie în clasa ta, aşa că n-o să trebuiască s-o rabzi în fiecare zi. Oamenii ori o plac, ori o resping. 
Mi se părea că are între zece şi cincisprezece ani mai mult ca mine, şi, la început, îmi vorbi într-adevăr aşa cum ar fi făcut-o orice bărbat mai în vârstă. Un viitor şef foarte ocupat. Mă întrebă cum călătorisem, ce se întâmplase cu valiza mea. Voi să ştie dacă avea să-mi placă să locuiesc aici, în pădure, după Toronto, dacă n-aveam să mă plictisesc. 
Nici gând, i-am răspuns, şi am spus că era foarte frumos. 
- E ca şi cum... ca şi cum am fi într-un roman rusesc. 
El mă privi cu atenţie pentru prima dată. 
- Serios? Care roman rusesc? 
Avea ochi albaştri-cenuşii, deschişi la culoare, luminoşi. O sprânceană i se ridicase pe frunte, ca o căciuliţă. 
Nu pentru că nu citisem romane ruseşti – pe unele le citisem până la capăt, pe altele, nu –, însă, din pricina acelei sprâncene şi a expresiei lui amuzate, dar uşor belicoase, nu mi-am putut aminti nici un titlu în afară de Război şi pace. Şi nu voiam să-l spun pe acesta pentru că era ceea ce ar fi spus oricine. 
- Război şi pace. 
- E, noi aici avem numai pacea, aş zice eu. Dar, dacă ai fi tânjit după război, bănuiesc că te-ai fi înrolat într-unul dintre detaşamentele alea de femei şi ai fi plecat în străinătate . 
M-am simţit furioasă şi umilită, pentru că nu încercasem deloc să-mi dau aere. Sau nu doar asta. Voisem să explic ce efect extraordinar avusese asupra mea peisajul. 
El era, evident, genul de om care punea întrebări-capcană. 
- Cred că mă aşteptam de fapt să văd o profesoară bătrâioară scoasă de la păstrare, spuse el pe un ton de vagă scuză. E ca şi cum toţi cei care au o vârstă şi calificări acceptabile s-ar fi întors în sistem zilele astea. Tu n-ai învăţat ca să devii profesoară, nu? Ce aveai de gând să faci după ce-ţi luai diploma? 
- Să intru la masterat, am răspuns scurt. 
- Şi de ce te-ai schimbat? 
- M-am gândit că ar trebui să câştig nişte bani.
 - O idee foarte cuminte. Deşi mă tem că aici n-ai să câştigi cine ştie ce. Scuze că-mi vâr nasul. Am vrut doar să fiu sigur că n-ai să fugi după câteva zile şi să ne laşi baltă. N-ai în plan să te măriţi, nu? 
- Nu. 
- Bun, foarte bine. Gata, te scutesc pe mai departe. Nu te-am descurajat, nu? Întorsesem capul.
 - Nu. 
- Ia-o pe hol până la biroul intendentei, şi ea o să-ţi spună tot ce trebuie să ştii. O să iei masa cu asistentele. Intendenta o să-ţi arate şi unde ai să dormi. Încearcă doar să nu răceşti. Bănuiesc că nu ai avut nici un contact cu tuberculoza, nu?
 - Păi, am citit... 
- Ştiu, ştiu. Ai citit Muntele vrăjit. Încă o capcană – pe el asta păru să-l refacă. Lucrurile s-au mai mişcat niţel de atunci, sper. Uite câteva lucruri pe care le-am scris despre copiii de aici şi ce mă gândeam că ai putea să încerci să faci cu ei. Uneori prefer să mă exprim în scris. Intendenta o să-ţi explice toate dedesubturile. 
(Fragment din "Dragă viaţă", de Alice Munro)

Precomanda "Ramai vesnic vrajitoare..."

PRECOMANDA

Cred ca m-am chinuit doua ore ca sa pun link'ul in imagine, adica atunci cand dati clik pe imagine sa se deschida acel link. Nu am reusit! :( Asa ca daca ma puteti ajuta, va rog sa-mi lasati un comentariu cu instructiunile. :o3

Descrierea primului volum: "Cand esti vrajitoare..."
Povestea acestei carti, publicata la editura Leda, o urmareste pe Tasmin Greene, o tanara ce face parte dintr-o familie de vrajitoare cu lunga traditie. In ziua in care s-a nascut, bunica ei a prezis ca va fi cea mai Talentata dintre ele. Dar Talentul lui Tamsin nu s-a confirmat. Acum, cand are saptesprezece ani, isi petrece cea mai mare parte din timp la scoala cu internat din Manhattan, unde macar poate pretinde ca este normala. Insa, in timpul vacantelor de vara, este obligata sa revina acasa si sa lucreze la libraria magica a familiei sale.

Intr-o seara, un tanar foarte atragator, profesor la Universitatea New York, intra in librarie si o confunda pe Tamsin cu sora ei mai mare, extrem de Talentata Rowena. Pentru prima data in viata ei, Tamsin se simte privita cu respect si admiratie, si, inainte de a apuca sa se gandeasca mai bine, accepta sa caute pentru acesta un obiect valoros si vechi pe care familia lui l-a pierdut cu mai bine de un secol in urma. Dar cautarea se dovedeste a fi mult mai ciudata decat parea la prima vedere.

In curand la Editura RAO

Cantecul maorilor de Sarah Lark 

O saga de familie plină de culoare în minunatele ţinuturi din Noua Zeelandă. Noua Zeelandă, 1893: William Martyn este un bărbat mult mai cultivat şi mai elegant decât oamenii care ajung în mod obişnuit în căutare de aur la Queenstown. Nici nu e de mirare, căci Will este fiul unor nobili irlandezi. Temperamentala Elaine se îndrăgosteşte de el, iar el pare să-i împărtăşească sentimentele. Însă deodată soseşte în vizită Kura-Maro-Tini, verişoara lui Elaine, care e pe jumătate maori şi a cărei frumuseţe şi libertinism îl cuceresc definitiv pe William.

Infernul de Gheata de Lincoln Child

O descoperire uimitoare la capătul lumii... O coliziune terifiantă între ştiinţa modernă şi o legendă a nativilor americani... Un thriller electrizant! La trei sute de kilometri de Cercul Arctic se află Rezervaţia Naturală Federală Alaska, unul dintre cele mai îndepărtate şi neospitaliere locuri de pe Pamânt. Dar pentru paleoecologul Evan Marshall şi un mic grup de cercetători, o expediţie în acea regiune reprezintă o şansă unică în viaţă de a studia efectele încălzirii globale. Dar planurile se schimbă odată cu o descoperire uimitoare. În timpul explorării unei caverne de gheaţă, grupul găseşte un animal istoric uriaş, prins în gheaţă...

Leapsa indiscreta :)

Hey, Hey! Imi facem turul printre blogurile preferate si am gasit pe Walking on Letters o leapsa foarte draguta, pe care o poate completa oricine. Tot ce trebuie sa faceti este sa copiati intrebarile de aici si sa-i dati batai :))

1. Când mă uit spre biblioteca mea... simt nevoia de a face rost de mai multe carti, oricat de multe as avea niciodata nu sunt suficiente :D

2. Atunci când cineva îmi vorbeşte în timp ce citesc...incep sa ma enervez, nu pot fi concentrata complet asupra cartii atata timp cat cineva bazaie la urechea mea :-j

3. Când deschid pentru prima dată o nouă carte...incep sa o adulmec :)) Nu in sensul primitiv, pur si simplu inchid ochii si incerc sa o "simt" :)) E un fel de ritual de "Bun venit" :-j

4.Atunci când păşesc într-o librărie...mi se opreste respiratia si nu stiu incotro sa ma duc prima data :o3

5. Când mi se pune pata pe o carte...trebuie neaparat sa o am, nu-mi mai pasa de ce santaje emotionale trebuie sa folosesc (scopul scuza mijloacele) :))

6. Primul lucru pe care îl fac după ce termin de citit un roman...pare ciudat, dar imi lipesc cartea de piept, ca si cum as vrea sa o pastrez mereu acolo, in inima, e un gest facut mai mult din instinct :D

7. Cred că un blog bun de cărţi este acela care... este primitor! In primul rand trebuie sa ma simt binevenita ca sa ma apuc sa citesc recenziile si noutatile de pe blogul respectiv. 

8. Atunci când îmi cumpăr cărţi le aleg pe baza...instinctului (de cele mai multe ori), am o intreaga lista cu carti pe care trebuie sa le cumpar, dar cand chiar vine vorba de cumparat atunci aleg instinctul.

9. Atunci când îmi aleg viitoarea lectură ...ma bazez pe recomandarile prietenilor sau pe recenziile citite despre ele. 

10. Când o carte nu mă prinde de la început şi o citesc greu...cu chiu, cu vai, ma straduiesc sa o termin. 

11. Cred că atu-ul blogului meu constă în...faptul ca am un locusor al meu unde pot sa imi spun lejer impresiile.

12. Atunci când trece o perioadă mai lungă de timp în care nu citesc...incep sa ma simt aiurea, parca fara viata :(

13. Legat de obsesia mea pentru cărţi, părinţii...sunt neutri, sunt incantati ca citesc, dar cam atat. :-j

14. Pentru mine, un roman bun e...un roman care ma lasa fara aer, care imi sfasie sufletul si imi da mult de gandit si de analizat. :D

15. Am o atracţie puternică pentru personajele...well, cam multe de spus :)) imi plac mult cele dragute, dar puternice, care stiu ce vor de la viata, care stiu sa obtina ceea ce si-au propus, care nu renunta usor, care sunt sarcastice si care sunt umane. :P

16. Pentru mine, o carte este...o parte a sufletului meu.

17. Dacă cineva îmi cere cu împrumut cărţi...Hahaha. No!

18. Atunci când aflu că un roman va fi ecranizat...devin foarte nerabdatoare.

19. Atunci când cineva spune despre o carte pe care am iubit-o că e proastă... Fuck! Mai bine si-ar lua talpasita, mintea mea poate omori, garantez! :))

20. Oamenii care nu citesc...nu stiu ce e viata.

21. Cred despre cărţile scrise de scriitorii români contemporani...ca sunt mult mai bune decat cele scrise de clasicii romani. Evoluam!

22. Dacă ai avea şansa să te căsătoreşti cu un scriitor/o scriitoare, acela/aceea ar fi...Nicholas Sparks, cred :-??

23. Părerea mea despre cititoarele electronice este...ca sunt destul de utile, desi eu prefer cartile :D

"Legaminte" de Ally Condie

CE SPUN EI: In lumea in care traieste Cassia, nimic nu este lasat la voia intamplarii. Cineva - Societatea - hotaraste pentru toti: ce sa manance, cu ce sa se imbrace, cu cine sa se casatoreasca sau unde sa lucreze. Cand Cassia afla ca cel mai bun prieten al ei ii va fi Pereche, considera aceasta alegere perfecta. Nu pentru mult timp insa, caci imaginea care-i apare pentru o fractiune de secunda pe microcardul ce contine date despre Perechea ei apartine unui alt baiat... Viata ei de pana acum, atat de atent randuita, este complet data peste cap, iar consecintele actiunilor ei nu se lasa mult asteptate.
Legaminte este prima carte dintr-o trilogie despre riscurile asumate in numele iubirii, despre prietenie, speranta si curaj.

CE SPUN EU: Nici nu stiu de unde sa incep, abia am terminat aceasta carte absolut minunata si in capul meu se invart prea multe cuvinte. Cand m-am apucat sa citesc aceasta carte stateam in dubii. De ce? Nu stiu, pur si simplu imi era teama sa nu fiu dezamagita din nou.  Mare greseala am facut. Aceasta carte este superba, fara cusur, e pur si simplu perfecta.
Eroina noastra, Cassia, e asdfgh atat de reala, serios, m-am regasit foarte mult in caracterul ei, ceea ce a facut ca legatura dintre mine si carte sa fie mai puternica. Cassia traieste intr-o lume aparent perfecta, in care oamenii se supun regulilor si totul este numai zambet. Mda, nimic de genul asta nu poate dura, nu atata timp cat ai pentru ce lupta. Oamenii din aceasta societate a viitorului nu isi pot alege singuri partenerii de viata, Perechile lor sunt stabilite de oficialitati, iar ei accepta acest lucru cu atata usurinta, inca am fost chiar revoltata si ma tot intrebam: "Oare asa vom ajunge si noi? Niste marionete ale societatii?".
Cassia are viata perfecta, Perechea ei este chiar cel mai bun prieten al ei: Xander, un baiat extraordinar din toate punctele de vedere, si ar fi putut sa traiasca o viata fericita si lipsita de griji sau probleme. Ce se schima? Iau nastere noi sentimente intre Cassia si Ky, un baiat dragut si tacut, care ascunde multe schelete in dulap. Ea ajunge sa ii iubeasca pe amandoi, iar cand a venit momentul alegerii mi s-a frant inima in bucatele, nu pentru ca ar fi facut alegerea gresita, ci pentru ca m-am atasat eu prea mult atat de Xander, cat si de Ky. Nu stiu cum a reusit Cassia sa aleaga, nu stiu cum a putut sa traiasca stiind ca a sfasiat inima unuia dintre ei in bucatele, eu nu as putea si mi-a placut la nebunie aceasta putere a ei, nu a fost nimic nenatural sau fortat, a fost perfect de dureros.
"Legaminte" nu e nici pe departe cea mai emotionanta carte pe care am citit-o, dar am plans, am plans pentru ca Ally Condie a stiut cum sa invarta cutitul in rana intr-un mod atat de simplu si de nevinovat incat dupa ce terminam de plans ma intrebam de ce am plans.
"Legaminte" este genul de carte care te invita usor, cu binisorul in lumea ei si dupa te tine prizonier, iar daca asa se simte sa fii un prizonier, atunci nu stiu ce ar putea fi mai frumos de atat. Am avut cateva lucruri foarte importante de invatat din aceasta carte: Sa cred in mine si sa fiu puternica, Sa lupt pentru binele meu si Sa spun adevarul, indiferent cat doare.
Personajul meu preferat este Xander, o, Doamne, Xander, il iubesc, il ador, e atat de iubitor, grijuliu, intelegator, inteligent, stapan pe sine. Xander mi-a amintit de Adrian din Academia vampirilor, mereu pe plan secundar, mereu suferind in tacere, acum ca ma gandesc la asta cred ca ar fi meritat sa citesc cartea chiar si numai pentru Xander si pentru Ky, dar nu vreu sa-l tradez si eu pe Xander. 
Inca sunt zapacita si plina de "Legaminte" si nu stiu daca am reusit sa scriu ceva concret, dar orice ati face trebuie sa va luati aceasta carte, sa o devorati si sa o pastrati in suflet, pentru ca este o carte ce te printe de umeri, se uita in ochii tai, se asigura ca o asculti, dupa care te zguduie si ii tipa mintii tale sa se trezeasca la realitate.
Cartea a aparut la Editura Litera si o puteti cumpara de aici.
"Legaminte" m-a fermecat inca de la primele pagini si va spun drept ca nu am putut sa o las din maini, a devenit o extensie a bratelor mele, a mintii mele si cu siguranta a inimii mele.

Top 5 Wednesday

Tema din aceasta saptamana este "asortata" cu ziua de vineri: Valentine's Day, trebuie sa alegem top 5 cupluri din carti pe care le adoram. <3
Locul #5   Abby (Pigeon) si Travis "Fericirea mea esti tu" si "Fericirea incepe azi"

Locul #4 Elizabeth si Darcy din "Mandrie si prejudecata"

Locul #3 Rose si Adrian din "Academia vampirilor"

Locul #2 Tris si Four (Tobias) din "Divergent"

Locul #1 Nastya si Josh din "Mare Tranquillitatis"